Anna Boleyn - Albert Horace

O poveste scurta si directa cu un final tragic. Am ramas un pic surprinsa la inceput de aceasta poveste, insa daca stai sa analizezi ceea ce citesti isi merita soarta oarecum. Acum depinde din ce punct de vedere privesti lucrurile, daca ti se pare normal sa destrami o casnicie pentru a detine cel mai inalt rang din Anglia atunci ar fi o nedreptate ca la sfarsit, sa fi judecat pentru adulter si inalta tradare, dar daca privesti din celalalt punct de vedere iyi cam meriti soarta. Un pic delicata povestea in sine, e frumos totusi ca si din aceasta carte ai ceva de invatat, gasesti ceva care te pune pe ganduri, te face sa analizezi lucrurile din alte perspective. Cel mai frumos este atunci cand ai si cu cine sa imparti aceste ganduri iar eu, din pacate, nu prea am. :)
Revenind la subiect aceasta este o alta carte pe care v-o recomanda cu caldura. Este interesanta si sunt sigura ca va va tine un pic pe jar pana la final.

Autopsia Satanei - Luis de la Higuera

Inca o data nu am dat gres pentru faptul ca m-am luat dupa instinct. O carte extraordinara ce te tine cu sufletul la gura in permanenta, plina de mister, divergente intre religie si stiinta, oameni indoctrinati, avari dupa titluri. Devin orbi la vederea unor lucruri fizice, palpabile , niste marionete ale vremurilor in care traiau (mai exact 1655) desi daca stam sa ne gandim un pic si astazi avem parte de asemenea lucruri. Si acum dupa ce am terminat-o inca stau si ma gandesc, un pic socata desi nu ar trebui, cat de privati de adevar sunt acei oameni simpli, cum se joaca cei de sus cu mintile tuturor si distrug lucruri care ar putea schimba cursul vietii si ar putea face accesibila cunoasterea pentru mai multe clase de oameni. Nu contest faptul ca parerile sunt impartite la acest capitol, mai exact "oare este bine ca toata lumea sa stie adevarul? sau este mai bine sa ne ferim pentru a nu crea isterie in masa?" dar tind sa cred ca toata lumea are dreptul sa stie adevarul, indiferent care ar fi acela. Daca unii nu au avut ocazia sa afle asa cum sunt cei de la conducere asta nu inseamna ca nu trebuie sa afle niciodata. Ar fi o adevarata polemica pe acest subiect, acum depinde de cum gandeste fiecare. Cert este ca aceasta carte merita citita, din punctul meu de vedere si v-o recomanda cu caldura, asa sa mai schimbati un pic genul.

Cheri si Sfarsitul lui Cheri - Colette

O carte ca multe altele aleasa la intamplare, pur si simplu mi s-a parut interesanta. Ca de cele mai multe ori am avut dreptate. Nu m-a atras foarte mult inceputul insa cu cat avansezi cu atat te prinde mai mult, cu atat o descoperi mai bine si poti analiza starile sufletesti si schimbarile fizice ale personajelor, de la stari copilaresti la maturizarea lenta a personajului. Sfarsitul a fost tragic din punctul meu de vedere si destul de neasteptat. COnform firului povestirii ti l-ai fi putut imagina in multe alte feluri insa nu cred ca in felul in care s-a terminat.
Prima parte am citit-o pe nerasuflate, a doua putin mai greu datorita analizei personajului al carui nume il regasiti in titlu. Se pare ca intotdeauna trebuie sa tii cont de instincte chiar si dupa ce le analizezi o perioada (bine, ideea este sa nu astepti prea mult), sa fi atent la ce iti doresti, sa te gandesti si in viitor chiar daca nu poti stii cu exactitate ce se va intampla, macar sa iti faci o idee de cum ar putea decurge lucrurile si sa iti dai seama daca va fi loc de regrete sau nu. E absurd sa lasi tineretea sa treaca pe langa tine fara a avea ceva memorabil, sa te trezesti la o anumita varsta sa iti dai seama ca totul a fost un circ, a fost ceva mai mult decat efemer si ti-a lasat un gust amar. Pentru unele doamne, de exemplu, ar trebui sa invete inca din tinerete ca frumusetea fizica dispare dupa o anumita perioada, indiferent de eforturile pe care le face de a ascunde semnele batranetii. Sau poti alege sa mori o doamna cocheta care isi ascunde varsta (incearca) dar destul de stearsa pentru cei din jur sau sa iti alegi un alt drum alaturi de cineva care iubeste si frumusetea interioara, care stie ca va ramane cu ea pana la sfarsit. Macar ai o alinare ca nu vei ajunge singur (a) intr-o camaruta numarand picaturile de ploaie de pe fereastra. Merita citita. Cu mare placere v-o recomand.

Piticul Diavolului - Contesa Dash

Am terminat de citit si aceasta "cartulie" scrisa de contesa Dash. 

Recunosc faptul ca am cumparat-o doar pentru ca m-a atras titlul, despre autor nestiind ceva anume. Iata ca am aruncat o privire scurta si rapida pe google si am vazut ca de fapt aceasta Contesa Dash este de fapt romanciera Anne Gabrielle de  Cisternes de Courtiras (o perioada traind si in Moldova impreuna cu George Sturdza). Revenind la carte mi s-a parut un pic haotica, ma gandesc ca poate nu a fost tradusa tocmai bine; putin greoaie si cu multe personaje. Surprinzator pentru o carte atat de mica. Derularea intamplarilor se face foarte repede dezvaluind in final o poveste ...sa zicem interesanta. 
Ca si concluzie la post-ul meu scurt nu pot spune ca m-a emotionat sau ca mi-a dat o stare speciala. Astept sa o recitesc peste cativa ani poate o voi privi din alte puncte de vedere. 
Pana atunci ..continuam lecturile :)

Frankenstein - Mary Shelley

Acum un an imi fusese recomandata aceasta carte de catre o persoana a carei viata a fost intotdeauna plina de carti, de toate felurile. Admirand-o foarte mult si urmandu-i sfatul am cumparat aceasta carte (tot de la anticariat :)) ) si m-am pus pe citit. Dupa cum probabil stie toata lumea din diverse ecranizari te astepti la o creatura cu acest nume si o serie de intamplari mai putin placute. Mi s-a parut destul de interesanta, total diferita fata de toate filmele (inca un motiv in plus sa citesti cartea inainte de orice), nu lipsesc intamplarile neplacute dar cu siguranta vei ramane placut surprins cand vei afla ca de fapt toate cunostiintele tale despre acest subiect - sau aproape toate - sunt false sau eronate. Fiecare capitol m-a pus pe ganduri, incercam sa imi inchipui ce cam ce se va intampla in urmtoarele pagini dar nu reuseam mereu.
Asa cum mie mi-a fost recomandata la randul meu v-o recomand si voua. Merita citita.
Spor la treaba ! :)

Castelul Groazei - Eden Phillpotts

O carte cumparata de la anticariat doar dupa denumirea titlului. M-a atras foarte tare, mi-a starnit curiozitatea imediat asa ca am cumparat-o fara sa stau prea mult pe ganduri. Cand citesti titlul te gandesti sau cel putin m-am gandit la un castel al groazei, al fantomelor, duhurilor rele sau a vreunei creaturi malefice. Este destul de subtire, deci pentru cei carora nu le plac cartile groase, v-o recomand pe aceasta.
Am terminat de citit foarte repede, am devorat-o de-a dreptul; pe tot parcursul cartii am trait cu o impresie, cam ce v-am zis mai sus, duhuri rele sau fantome, iar la sfarsit sa aflu cu stupoare ca era vorba de cu totul altceva. Credeti-ma cand va spun ca aceasta carte a avut un final la care nu ma asteptam chiar de ma intrebai sau ma puneai in fata a 10 variante. FOarte interesanta, am ramas placut impresionata. SCurt si la obiect, concisa, plina de intrigi, suspans, adrenalina, extrem de interesanta. As reciti-o de foarte multe ori cu mare placere chiar daca imi aduc aminte ca si cum ar fi ieri finalul cartii. :)
Sper ca v-am trezit interesul macar un pic.

Casa cu sapte frontoane - Nathaniel Hawthorne

Incerc sa continui lista cartilor pe care vi le recomand cu placere cu acest roman clasic scris de Nathaniel Hawthorne. Auzisem de acest autor, spre rusinea mea, la varsta de 19 ani insa atunci eram pasionata de filosofie si nu prea era loc si pentru altceva. Cum cateva luni mi-am adus aminte de el si in special de acest titlu. Am fost foarte curioasa (ca de obicei cand vine vorba de carti) asa ca am pornit in cautarea acestei carti. Am gasit-o la un anticariat (nu stiu de ce insa de la o vreme ma atrag foarte tare cartile de la anticariat si nu neaparat ca sunt mai ieftine dar au patina vremii care iti mai da un motiv in plus de a intra in acea lume) si m-am apucat sa o citesc. Trebuie sa recunosc ca uneori mi s-a parut un pic greoaie, poate pentru faptul ca nu intelegeam de ce unii oameni ar trebui sa sufere din cauza unor rude. Bine-nteles ca nu m-am lasat doborata de sentiment si am continuat lectura. Credeti-ma ca dupa ce am prins cu adevarat firul intamplarilor nu reuseam sa nu ma gandesc macar o clipa atunci cand nu aveam cum sa citesc oare ce se va intampla in urmatoarele pagini.
Dupa cum ati observat evit sa dau detalii legate de povestirea in sine, de sirul intamplarilor sau personaje. Nu vreau sa influentez pe nimeni, eu doar le recomand, va impartasesc sentimentele, gandurile pe care le-am avut sau pe care le am acum dupa ce am terminat lectura. Consider ca o persoana careia ii place cu adevarat sa citeasca nu asteapta o recenzie de la o alta persoana. Atat timp cat oamenii sunt diferiti eu cred ca fiecare trebuie sa inceapa sa citeasca o carte fara prea multe detalii aflate in prealabil, trebuie sa descopere ei insisi curiozitatea de a rasfoi mai departe paginile, bucuria lecturii fara idei preconcepute.
Revenind la "casa cu sapte frontoane" mi-a lasat o impresie placuta si cu siguranta voi citi in continuare alte romane de Nathaniel Hawthorne.
Lectura placuta.